Umm Salamah (RA) a spus că ori de câte ori Rasulullah (ﷺ) ieșea din casa ei recita aceste cuvinte uitându-se la cer —

اَللَّـهُمَّ إِنِّي أَعُوْذُ بِكَ أَنْ أَضِلَّ، أَوْ أُضَلَّ، أَوْ أَزِلَّ، أَوْ أُزَلَّ، أَوْ أَظْلِمَ، أَوْ أُظْلَمَ، أَوْ أَجْهَلَ، أَوْ يُجْهَلَ عَلَيَّ

Allaahumma innii a'uudhu bika an adilla aw udalla, aw azilla aw uzalla, aw azlima aw uzlama, aw adhala aw yudhala 'alayya

O, Allah, caut refugiu la Tine ca să nu rătăcesc sau să nu fiu condus să rătăcesc, sau să alunec (adică să comit un păcat neintenționat) sau să fiu împiedicat, sau să opresez sau să fiu oprimat, sau să mă comport cu nesăbuință sau să fiu tratat cu nesăbuință.

Reference: Sahih (Albani). Abu Dawud: 5094