اَللَّهُمَّ لَا تُؤَاخِذْنِيْ بِمَا يَقُوْلُوْنَ وَاغْفِرْ لِي مَا لَا يَعْلَمُوْنَ (وَاجْعَلْنِيْ خَيْرًا مِمَّا يَظُنُّوْنَ)

Allaahumma laa tu'aakhidhnee bimaa yaqooloona, waghfir lee maa laa ya'lamoona [waj'alnee khayram-mimmaa yadhunnoon]

O Allah, nu mă trage la răspundere pentru ceea ce spun și iartă-mă pentru ceea ce nu știu [și fă-mă mai bun decât își imaginează ei]. Era obiceiul Companionilor că se simțeau incomod dacă cineva îi numea drepți sau îi lăuda. Dacă cineva îi lăuda, ei spuneau - (Dua menționată mai sus)

Reference: Sahih. Adabul Mufrad: 761, Partea în paranteză (Shu'abul Iman 4/288)