وَاتَّبَعُوا مَا تَتْلُو الشَّيَاطِينُ عَلَىٰ مُلْكِ سُلَيْمَانَ ۖ وَمَا كَفَرَ سُلَيْمَانُ وَلَـٰكِنَّ الشَّيَاطِينَ كَفَرُوا يُعَلِّمُونَ النَّاسَ السِّحْرَ وَمَا أُنزِلَ عَلَى الْمَلَكَيْنِ بِبَابِلَ هَارُوتَ وَمَارُوتَ ۚ وَمَا يُعَلِّمَانِ مِنْ أَحَدٍ حَتَّىٰ يَقُولَا إِنَّمَا نَحْنُ فِتْنَةٌ فَلَا تَكْفُرْ ۖ فَيَتَعَلَّمُونَ مِنْهُمَا مَا يُفَرِّقُونَ بِهِ بَيْنَ الْمَرْءِ وَزَوْجِهِ ۚ وَمَا هُم بِضَارِّينَ بِهِ مِنْ أَحَدٍ إِلَّا بِإِذْنِ اللَّـهِ ۚ وَيَتَعَلَّمُونَ مَا يَضُرُّهُمْ وَلَا يَنفَعُهُمْ ۚ وَلَقَدْ عَلِمُوا لَمَنِ اشْتَرَاهُ مَا لَهُ فِي الْآخِرَةِ مِنْ خَلَاقٍ ۚ وَلَبِئْسَ مَا شَرَوْا بِهِ أَنفُسَهُمْ ۚ لَوْ كَانُوا يَعْلَمُونَ ﴿١٠٢﴾

Wattaba'oo maa tatlush-Shayaateenu 'alaa mulki Sulaimaan; wa maa kafara Sulaimaanu wa laakinnash-Shayaateena kafaroo yu'allimoonan-naasas-sihra wa maaa unzila 'alal-malakaini bi-Baabila Haaroota wa Maaroot; wa maa yu'allimaani min ahadin hattaa yaqoolaaa innamaa nahnu fitnatun falaa takfur. Fayata'allamoona minhumaa maa yufarriqoona bihee bainal-mar'i wa zawjih; wa maa hum bi-daaarreena bihee min ahadin illaa bi-iznillaah; wa yata'allamoona maa yadurruhum wa laa yanfa'uhum; wa laqad 'alimoo lamanishtaraahu maa lahoo fil-Aakhirati min khalaaq; wa labi'sa maa sharaw biheee anfusahum; law kaanoo ya'lamoon.

(102) Și ei au urmat [în schimb] ceea ce au recitat diavolii în vremea lui Solomon. Nu Solomon a tăgăduit, ci diavolii au tăgăduit, învățând oamenii magia și ceea ce a fost revelat celor doi îngeri de la Babilon, Harut și Marut. Dar cei doi îngeri nu îi învață pe nimeni dacă nu spun mai întâi: 'Suntem o ispită, deci nu tăgădui [practicând magia].' Și [totuși] ei învață de la ei ceea ce cauzează despărțirea dintre un bărbat și soția sa. Dar ei nu fac rău nimănui prin aceasta decât cu permisiunea lui Allah. Iar oamenii învață ceea ce le face rău și nu le aduce beneficii. Dar Copiii lui Israel știau cu certitudine că cel care cumpără magia nu va avea în Viața de Apoi nicio parte. Și cât de ticălos este ceea ce și-au vândut sufletele, dacă numai ar fi știut.

Reference: Surah Baqarah 2: 102